Tulburarea ADD (Atention Deficit Disorder) este una dintre cele mai frecvent întâlnite probleme de dezvoltare în copilărie, însă nu doar în copilărie. Circa 60% dintre cei diagnosticaţi cu ADD în copilărie vor suferi de probleme similare în perioada adultă. Se estimează o prevalenţă ADD la adulţi de 5-6%. ADD rămâne una dintre cele mai neânţelese şi prost tratate boli din prezent. Această situaţie poate fi schimbată prin utilizarea unor tehnici de diagnostic de ultimă generaţie. Dr. Amen a descoperit 7 tipuri de ADD, care necesită tipuri diferite de tratament. Iată câteva tipuri de comportament asociat ADD (simptome specifice ADD):
1. Concentrarea atenţiei doar pe perioade scurte. Persoanele cu ADD nu reuşesc să execute sarcini plictisitoare (de rutină) şi au nevoie de stimulare pentru a rămâne angajaţi în acele sarcini. Persoanelor cu ADD nu le este captată atenţia decât în cazul sarcinilor noi, interesante, stimulative.
2. Distragerea. Persoanele cu ADD tind să observe mai multe în mediul lor, ceea ce îi face să fie mai distraşi de către stimuli exterior (lumina, sunete, mirosuri, gusturi, hainele pe care le poartă) şi astfel să renunţe la finalizarea sarcinilor.
3. Dezorganizarea. Persoanele cu ADD tind să aibă probleme în organizarea spaţiului şi timpului, astfel că ajung frecvent să întârzie cu finalizarea sarcinilor la timp. Deasemenea au probleme cu organizarea şi curăţenia în camera, cabinet, dulapuri, biblioteci.
4. Procrastinarea (Amanarea / Intarzierea) Sarcinile nu vor fi efectuate decât în ultimul moment, atunci când li se dau termene limită.
5. Supervizare internă redusă. Numeroase persoane cu ADD au probleme cu judecata şi cu controlul impulsurilor. Deasemenea învaţă mai greu din propriile greşeli.
Persoanele cu ADD prezintă cel puţin 3 simptome din acestea pe o lungă perioadă de timp, simptome care interferează cu viaţa lor.
Tip 1. ADD classic (ADHD) – neatent, distras, dezorganizat, hiperactiv, neliniştit, impulsiv.
Tip 2. ADD neatent– neatent, uşor de distras, dezorganizat, descries adesea ca un visător. Nu este hiperactiv.
Tip 3. ADD hiperfocusat– neatent, probleme cu redirecţionarea atenţiei, prins de gânduri sau comportamente negative, obsedat, îngrijorare excesivă, inflexibil, comportament frecvent opozant. Poate sau nu să fie hiperactiv.
Tip 4. ADD de lob temporal– neatent, uşor de distras, dezorganizat, iritabil, instabilitatea stării psihice, dizabilităţi în învăţare. Poate sau nu să fie hiperactiv.
Tip 5. ADD limbic– neatent, uşor de distras, dezorganizat, tristeţe cronică sau negativitate, energie redusă, tinde către izolare socială, sentimente de lipsă de speranţă sau lipsă de valoare. Poate sau nu să fie hiperactiv.
Tip 6. ADD “inel de foc”– neatent, uşor de distras, iritabil, hipersensibil, dispozitie ciclică. Poate sau nu să fie hiperactiv.
Tip 7. ADD anxios– neatent, uşor de distras, dezorganizat, anxios, nervos, devine anxios, anxietate social, simptome de stress psihic (dureri de cap, simptome gastrointestinale). Poate sau nu să fie hiperactiv.