Ce este glicina?

Glicina este un aminoacid din colagen care alături de prolină și hidroxiprolină, asigură aproximativ 35% din colagenul prezent în corpul uman și se găsește în piele, ligamente, mușchi, oase și cartilaje.

Deși considerat cel mai simplu dintre aminoacizi, glicina aduce mai multe beneficii organismului. Este unul din cei trei aminoacizi din care se formează glutationul, un antioxidant puternic ce luptă împotriva radicalilor liberi din corp.

Nu este un aminoacid esențial deoarece poate fi sintetizat de organism, însă îl putem lua și din alimentație destul de ușor deoarece se găsește într-o gamă largă de alimente. Daca este necesar, glicina poate fi convertita in corp, in aminoacidul serina.

Surse alimentare din care putem lua glicină

Putem obține toată glicina de care avem nevoie din alimente bogate în proteine, cum ar fi carne roșie, carne de pasăre, carne de porc, pește, ouă, lactate, fasole, cereale, paste, gelatină, semințe de susan și dovleac,  arahide, quinoa, soia, pâine și migdale. Ca supliment glicina sub formă de pudră este foarte ușor de consumat, în supe, sucuri, shake-uri proteice, ceaiuri, deoarece are un gust dulceag și se dizolvă ușor.

Glicina beneficii pentru corp

• Sistemul nervos. Glicina ajută la transmiterea impulsurilor nervoase din sistemul nervos central, în special din măduva spinării, din retină și trunchiul cerebral, centrul de control din creier.
• Mușchi. Glicina ajută la creșterea mușchilor prin furnizarea de creatină suplimentară, un compus prezent în țesutul muscular folosit în alcătuirea de ADN și ARN. Îmbunătățește stocurile de glicogen, eliberand astfel glucoza pentru nevoile de energie, crescând dimensiunea, forța și puterea mușchilor. Este eficace și în tratamentul distrofiei musculare progresive.
• Memoria. Ultimele studii asupra sistemului nervos central arată că ajutând la o mai bună transmitere a impulsurilor nervoase îmbunătățește memoria și crește atenția.
• Inima. Glicina crește capacitatea organismului de a utiliza oxid nitric, o moleculă importantă care crește fluxul sanguin și scade tensiunea arterială.
• Stomac. Glicina este folosită în multe medicamente care să reducă aciditatea gastică. Este folosită și pentru refacerea țesuturilor afectate, grăbind vindecarea.
• Somn. Glicina crește producția de serotonină, ceea ce duce la o stare de bine și la un somn de calitate prin faptul că reduce temperatura corpului, ceea are un efect benefic în sezonul cald. Un studiu din Japonia a demonstrat cum glicina afectează o parte a creierului cunoscută sub numele de hipotalamus, stimulând mișcarea rapidă a ochilor (REM), în concordanță cu somnul profund. Deasemeni poate reduce senzația de oboseală de a doua zi după o noapte scurtă de somn.

Glicina în tratarea unor boli

• Detoxifiant. Glicina se leagă de substanțe toxice și ajută la eliminarea lor din organism.
• Anticancer. Unii cercetători consideră că glicina poate avea un rol în prevenirea cancerului, deoarece pare să interfereze cu aportul de sânge necesar pentru unele tumori.
• Accidente cerebrale. Glicina poate fi folosită în tratamentul accidentului vascular cerebral ischemic. Acestea apar când arterele din creier se îngustează sau se blochează, reducând fluxului sanguin (ischemie) către creier.
• Prostată mărită. S-a constatat că unele alimente bogate în glicină sau suplimente, consumate constant pot ajuta la tratamentul unei prostate mărite.
• Diabet de tip 2. Nivelul scăzut de glicină a fost asociat cu creșterea rezistenței la insulină. Persoanele cu rezistență la insulină nu pot utiliza insulina în mod eficient, ducând la niveluri ridicate de zahăr în sânge și la apariția diabetului de tip 2. Astfel mărind cantitatea de glicină din corp are ca efect îmbunătățirea sensibilității la insulină la persoanele cu diabet de tip 2 sau prediabet. 
• Schizofrenie. Serotonina poate reduce efectele secundare ale medicamentelor care sunt utilizate în tratarea schizofreniei.
• Alte boli neurologice. Glicina funcționează ca inhibitor al neurotransmițătorilor ajutând astfel și la prevenirea crizelor de epilepsie. Este folosită și în tratamentul depresiilor maniacale (bipolare), dar fiind eficientă și în hiperactivitate. Poate interacționa cu medicamentele pentru tratarea schizofreniei, scăzând efectul acestora, precum Clozaril, la unele persoane.

Unele cercetări din Japonia sugerează că un aport ridicat de glicină ar putea crește riscul de deces din cauza unui accident vascular cerebral, în mod special la bărbați.

Mod de administrare

Glicina poate fi găsită în mai multe formulări diferite. Cele mai frecvente sunt capsule, disponibile în mod obișnuit în doze de 500 mg până la 1.000 mg. Există, de asemenea, formulări sub formă de pulbere pe care le puteți adăuga la shake-uri sau smoothie-uri.

Dozele obișnuite sunt de 2 g.

• luate de obicei chiar înainte de culcare, pentru un somn odihnitor
• În revista Cerebrovascular Disease cercetătorii au sugerat că o doză sublinguală (sub limbă) de glicină administrată în șase ore de la un accident vascular cerebral ar putea limita deteriorarea creierului.

Efecte adverse

Dozele mari pot provoca reacții adverse semnificative, inclusiv greață, vărsături, diaree și tulburări de stomac.

O cantitate prea mare de glicină în organism poate provoca oboseala.

Contraindicații

Persoanele însărcinate și cele care alăptează trebuie să evite consumul fără recomandarea unui medic.

 

Surse

1. https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/Glycine#section=MeSH-Entry-Terms
2. https://www.webmd.com/vitamins/ai/ingredientmono-1072/glycine
3. https://www.verywellhealth.com/glycine-overview-4583816
4. https://www.healthline.com/nutrition/glycine