Copiii si adolescenţii se confruntă cu diverse provocări în timpul orelor de şcoală. In afara presiunilor de a performa în plan şcolar, există o serie de stereotipuri nesănătoase şi sunt de asemenea bombardaţi cu numeroase mesaje negative venite in special din social media. Mulţi dintre ei nu rezistă presiunilor şi dezvoltă obieciuri nesănătoase care le pot afecta negativ viaţa.
Insecuritatea se datorează nu doar surselor externe, ci şi lipsei de încredere în sine, insecurităţii pe plan social, slaba stimă de sine şi imaginii corporale negative. Mulţi dintre copii şi adolescenţi se luptă cu gânduri depresive şi de asemenea cu anxietatea.
Puterea gândurilor
Ceea ce gândim are un puternic efect asupra vieţilor noastre. Gândurile noastre devin credinţele noastre dacă ne gândim suficient de mult la ele.
Adevărul este că numeroşi copii emit gânduri auto-distructive, indiferent că este vorba de greşeli sau de gânduri negative ale celorlalţi despre ei. Atunci când gândurile negative apar în mod aleator, în mod automat copiii şi adolescenţii experimentează gânduri negative.
Ce sunt de fapt gândurile negative?
Atunci când gândurile negative ne invadează mintea fără nici un avertisment, sunt denumite gânduri negative automate. In continuare sunt descries 9 tipuri de gânduri negative automate şi efectele lor dăunătoare
- “Totul sau nimic”
- “Intotdeauna”-gândirea în termeni ca “întotdeauna”, “niciodată”, “de fiecare data”, “totul”.
- Concentrarea exclusiv pe partea negativă-întotdeauna observăm doar partea proastă a unei situaţii (partea goala a paharului).
- Prezicerea celui mai prost rezultat posibil al unei situaţii fără existenţa unor date sigure asupra acelei situaţii.
- Citirea minţii– credinţa că poţi cunoaşte cumva ceea ce crede cealaltă persoană chiar dacă nu a spus nimic despre asta.
- Gândind cu sentimentele – credinţa în sentimentele negative fără a-ţi pune întrebări asupra originii lor.
- Gânduri de vinovăţie – gândirea în cuvinte ca “ar trebui”, “trebuie”, “trebuie să”.
- Etichetarea – ataşarea unei etichete negative unei alte persoane sau ţie personal.
- Invinovăţirea– învinovăţirea unei alte persoane pentru problemele tale.
In momentul în care îţi vine în minte un gând negativ combate-l cu următoarele patru întrebări:
- Este adevărat?
- Pot şti sigur că este adevărat?
- Cum reacţionez când cred acel gând?
- Cine aş fi fără să am acel gând în minte? Cum m-aş simţi dacă nu aş avea acel gând în minte.
Corectarea gândurilor negative este cheia reducerii stressului intern, alături de următoarele elemente:
- Administrarea de suplimente cu efect asupra creierului;
- Consumarea de mâncare sănătoasă ;
- Odihnă suficientă ;
- Hidratare suficientă ;
- Exerciţii fizice;
Moduri de a corecta tendinţa de gândire negativă a copiilor şi adolescenţilor:
1.Loveşte
Invăţaţi-vă copiii să poarte o bandă de cauciuc pe piept, iar de câte ori au un gând negativ să lovească banda de cauciuc cu pumnul. In timp, această acţiune va declanşa un răspuns în creierul lor care va permite trecerea de la gândirea negativă la gândirea pozitivă.
2.Schimbă focalizarea- îi puteţi ajuta pe copii să-şi schimbe atenţia de la gândurile negative prin următoarele modalităţi :
● încurajarea lor să petreacă timp cu un prieten ;
● citirea unei cărţi ;
● rezolvarea de cuvinte încrucişate ;
● ascultarea de muzică.
3.Incurajaţi copiii să se mişte
Duceţi copiii în parc sau spre orice altă activitate fizică care le va stimula activitatea mentală, le va îmbunătăţi fluxul de sânge către creier.
4.Deschideţi linii de comunicare– Intrebaţi-vă copiii cum le-a mers astăzi. Veţi afla dacă au probleme serioase, cum ar fi dacă au fost hărţuiţi la şcoală, ceea ce vă va permite să discutaţi cu membrii colectivului profesoral.
A nu ţine deschise „liniile de comunicare” , va agrava problema.
5.Focalizaţi-vă pe aspectele pozitive – incurajaţi-vă copiii să practice un sport sau un alt hobby care le face plăcere şi la care se pricep. Veţi îmbunătăţi încrederea în sine a copiilor dacă vă focalizaţi mai degrabă pe calităţile lor, decât pe punctele slabe.